Thursday, February 4, 2010

Nu cred ca sunt patriot I

Sau cel putin nu asa cum am fost invatat la scoala: sa ne dam viata pentru patrie, ca Romania este unica si irepetabila, ca dimineata trebuie sa ii multumesc lui Dumnezeu (sau partidului-in functie de epoca, nu?) pentru ca am avut aceasta sansa unica (sic)sa deschid ochii pe acest taram fascinant.

1 comment:

  1. Ovidiu,

    nu stiu sa fi ridicat vreodata vreo problema fara a avea o solutie la ea. Chestia cu lipsa de patriotism, din marele capitol "Lehamitea", o vad obiectiv astfel: esti si sunt roman, in baza unui certificat de nastere. Reversul lui, adiminstrativ, este certificatul de deces.

    Daca tot am vazut lumina aici si cand am deschis de tot ochii era intuneric, as zice ca trebuie sa plec. De tot. Adica, la modul propriu, sa decedez in Romania, in acte si sa renasc, la modul propriu, in alta tara. In acte.

    Vei fi Ovidius von Rammenstadt din Zurich, Elvetia si deodata vei deveni foarte patriot. Ar trebui doar sa incropesti o noua poveste. Chiar nu-i greu.

    Si de-abia apoi sa te intorci in glorie. daca mai ai chef si daca, nu cumva, intre timp, esti deja un formator de opinie bine pozitionat acolo.

    Si numai pentru ca, dupa orice disertatie de foarte buna calitate, in varii contexte profesionale, precizarea "sunt roman", mi-a adus in peste 80% din cazuri, blamarea tacita.

    Si atunci, de ce patriot? De ce nu, renasterea? :)

    ReplyDelete