Concursurile de frumusete par dedicate fetelor care nu se mai multumesc cu declarativul mamei lor „vai ce fata frumoasa am eu”, insotit de invariabilul „ptiu, ptiu, sa nu te deochi”. Acestea au nevoie de o extra confirmare a calitatilor lor fizice, a potentialului de a avea succes intr-o zona in care fizicul joaca un rol important.
Concursurile de frumusete nu au fost create ca sa verifice IQ-ul unor domnisoare ci inaltimea, latimea si circumferinta lor. Concursurile de frumusete au aparut si pentru ca pe piata exista un excedent de fete nemultumite, spray fixativ si lotiuni autobronzante care trebuie consumate repede pentru ca expira. Iar fiecare d-soara/domn/caine care paseste mandra(u) pe podiumul unui astfel de concurs beneficiaza in exces de toate aceste artificii menite sa ii transforme in adevarate opere de arta in miscare.
Fata de moda, concursurile de frumusete au fost gandite sa panseze orgolii, sa dea verdicte, sa alcatuiasca topuri si sa le explice celor inrolati in aceste manifestari ca frumusetea (in viziunea lor) are o eticheta de valabilitate care ar trebui respectata cu sfintenie.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Posts
No comments:
Post a Comment